Dincolo de Frontiere

Vizita făcută acasă anul acesta a fost specială din foarte multe puncte de vedere. Unul dintre acestea este faptul că am mers cu tata în satul în care s-a născut, am vizitat casa părintească unde a crescut și am mers la mormântul părinților săi.

Anul acesta a fost special pentru că am ascultat povești de la tata pe care nu le mai auzisem niciodată.  De mică mi-a plăcut să stau la vorbă cu tata, să ascult povești din satul lui natal, să îmi imaginez prin prisma cuvintelor lui viața simplă de la țară pe care nu am apucat să o trăiesc nici măcar cu bunicii mei. Mi-ar plăcea ca într-o zi să scriu un fel de biografie a tatălui meu. Să stau doar eu și el la povești și să-i scriu povestea, pentru că știu că povestea lui poate inspira pe alții așa cum m-a inspirat pe mine.

Așadar, încep seria La Povești cu Tata, cu o scurtă introducere despre începuturile comunismului și cum era viața la țară în anii '60.

M-am născut în mediul rural în anul 1959 în timpul regimului condus de Gheorghe Gheorghiu Dej.  Comuna în care m-am născut (Zăvoaia, județul Brăila) nu era legată  la rețeaua națională de electricitate,  drept pentru care în primii ani de școală făceam lecțiile la lampă cu gaz.  Televizor sau frigider nu aveam, doar un aparat de radio care funcționa cu baterii. Comuna Zăvoaia avea doua școli generale și o grădiniță iar în curtea școlii unde am învățat exista un generator care producea curent electric, funcționa între orele  5:00 – 9:00 și 17:00 – 23:00 și alimenta cu curent electric școala generală, primăria, magazinul sătesc, căminul cultural și aproximativ 10-15 familii din imediata apropiere, mai mult nu se putea pentru că atât era puterea de producere a generatorului.

În 1965, moartea  liderului comunist Gheorghe Gheorghiu Dej, a provocat un mare necaz  populației în general, oamenii plângând pe stradă de necaz.  La scurt timp după aceea la conducerea tării urmând să vină Nicolae Ceaușescu. După 1970 s-a făcut electrificarea pe fiecare stradă  din comună și am fost legați la rețeaua națională de electricitate.

Comuna natală se află situată  în zona de câmpie unde se produce foarte mult grâu, tot acolo se făcea și pâinea, spre deosebire de timpul actual când grâul se produce tot acolo iar localnicii cumpără pâine făcută  în oraș.   De asemenea în sat exista un C.A.P.( Cooperativa Agricolă de Producție) și un I.A.S. (Întreprindera Agricolo de Stat) unde erau ferme zootehnice, oamenii comunei având astfel un loc de muncă, spre deosebire de timpul actual când fermele au dispărut iar oamenii așteaptă ajutorul social de la primărie.

La căminul cultural din sat exista o biblioteca de unde se puteau citi diferite cărți, iar sâmbăta și duminica aveam sală de cinema unde rulau diverse filme artistice.  Dispensarul comunal era foarte bine dotat și organizat astfel încât fiecare femeie din comună care aducea pe lume un copilaș  avea condiții de a naște acolo, însă acum este nevoie să se deplaseze la maternitatea din oraș. La dispensar acele de seringă nu erau de unică folosință, erau sterilizate prin fierbere.

Pentru familiile care nu iși permiteau să aibă cel puțin un aparat de radio, la primărie exista o stație de radioamplificare de unde se puteau lega cu un fir și un difuzor care functiona pe programul 1 de radio.

În ultimul timp se afirmă faptul că în timpul regimului comunist unii artiști, sportivi sau oameni simpli (puțini la număr) au reușit să fugă din țară pentru că nu mai suportau  regimul comunist sau pe Nicolae Ceaușescu – foarte adevărat, dar câți au fugit din țară după căderea regimului comunist și de ce?  Nu au suportat regimul care a urmat sau sărăcia și lipsa locurilor de muncă? Regimul comunist a achitat datoria externă iar regimul de după a făcut alta și mai mare.

Fiecare prim-ministru  post-decembrist când ajunge la guvernare se plange de greaua  moștenire lăsată de predecesorul său, regimul comunist când a venit la guvernare, țara era distrusă  de un război și nu s-a plâns de greaua moștenire.

Traian Băsescu, în perioada cât a fost președintele României a afirmat că actul de abdicare al Regelui Mihai a fost un act de trădare pentru că nu trebuia să plece, nu trebuia să abdice la presiunile făcute de U.R.S.S.- chiar cu prețul vieții, riscându-și viața ar fi devenit erou.  Același lucru s-a întâmplat și în 1989 când Nicolae Ceaușescu nu a plecat la presiunile făcute de Mihail Gorbaciov – de aici rezultă și faptul că a fost și va rămâne pentru  noi un erou.

Fiecare demnitar din regimul post-decembrist  atunci când are probleme cu legea și este condamnat la închisoare cu executare, se plânge că nu suportă  regimul de detenție sau de condițiile proaste din închisoare.  Nicolae Ceaușescu, atunci când a fost condamnat la moarte, din sala de judecată și până la locul execuției, cânta INTERNAȚIONALA, și nu se știe de ce a fost executat imediat după pronunțarea sentinței și de ce nu a avut drept de recurs.

În primii 15 ani la conducerea țării, Nicolae Ceaușescu era foarte bine văzut și respectat la nivel internațional și oriunde ajungea în lume era primit cu onoruri militare, era un promotor al păcii, milita pentru oprirea cursei înarmărilor în special al armelor nucleare de distrugere în masă și pentru neamestecul în treburile interne al altor state.  A avut un succes uriaș atunci când s-a opus și a condamnat cu fermitate ocuparea  Cehoslovaciei de către U.R.S.S în 1968.

În timpul comunismului în România  s-au facut  cele mai mari progrese, cele mai importante construcții -  Casa Poporului, Barajul Porților de Fier, Metroul bucureștean, și multe altele care nu cred că ar fi posible să se realizeze în timpul actualului regim democratic.  De fapt nu știu ce s-a făcut și unde au ajuns banii din cotizațiile membrilor PCR în decembrie 1989 sau din cotizațiile UTC, sau banii pe care România îi avea de primit din statele cu care avea relații comerciale, de ce au murit mai mulți oameni, în special tineri, după 22. Dec. 1989 decât înainte? De ce armata a creat o diversiune pe 23. 12. 1989?

Odată cu plecarea lui Ceaușescu, liderii militari de atunci au anunțat că armata a trecut de partea poporului “ Armata e cu noi” de parcă până atunci ar fi fost împotrivă.

Din toate aceste rânduri rezultă faptul că în România, ca și în alte țări fost comuniste din Europa de Est, comunismul a venit când au vrut vecinii de la răsărit (U.R.S.S.) și a plecat tot cam așa.

Add comment

Security code
Refresh

Powered by Spearhead Software Labs Joomla Facebook Like Button

Iuliana Papuc Profile

11206043 763158690460047 5993721621851537990 n
Salut, eu sunt Iuliana, am 29 de ani și sunt pasionată de călătorii, limbi străine, cărți, și aventuri în aer liber.  
De șapte ani locuiesc în străinătate...

Recomandare de Lectura

Parteneri

Mi Tutor Logologo

BannerTravelanguaging

logotest1