Living in California

M-am apucat să scriu aceste gânduri acum multe zile. Tot am scris, am șters, iarăși am scris și până la urmă m-am decis să nu mai fac nicio introducere la acest articol, ci să intru direct în subiect: pe 20 septembrie se împlinesc trei ani de când locuiesc în SUA.


Trei ani nu înseamnă mult, dar parcă nici puțin nu este, mai ales când mă uit la imaginea de ansamblu și se adună opt ani de când am plecat de fapt din România. Opt ani e mult, și zău că nu știu când a zburat timpul, pentru că mă simt la fel de conectată cu persoanele importante din viața mea care au rămas în țară și cu locurile de pe acolo.

Cu fiecare an care trece mă uit în urmă și îmi zic mulțumită că nu aș schimba cu nimic deciziile pe care le-am luat până acum. Începând cu primul moment, și poate și cel mai important din viața mea - plecarea în Mexic. Îmi amintesc în detaliu fiecare moment din dimineața aceea de 25 iunie 2010, și imediat cum mă năpădesc amintirile, simt o încărcătură emoțională care îmi străbate tot corpul, ca și cum m-aș afla iar pe aeroportul din Otopeni cu lacrimi în ochi și sufletul cât un purice.

Au urmat multe momente de incertitudine, dar am învățat să le tratez exact ca pe acele situații când nimic nu îți iese, faci totul pe dos, te pui pe plâns, și imediat după aceea vezi totul mult mai clar și limpede. Am trecut prin etapele astea de nenumărate ori, chiar și atunci când am crezut că odată ce o sa îmi văd visul împlinit problemele mele vor dispărea.

Normal că problemele mele existențiale nu au dispărut doar pentru că mi-am împlinit visul de a locui în Statele Unite.  Au venit desigur momente foarte frumoase, dar viața în America nu este doar despre asta. Sunt mulți factori care îți influențează viața de zi cu zi, și dacă nu știi clar drumul pe care vrei să-l parcurgi, este posibil să te pierzi. Eu m-am pierdut pe acest drum de nenumărate ori, chiar și în perioada acesta, când, după trei ani de locuit în Statele Unite tot caut să îmi croiesc un drum al meu. Și în timp ce unii se întreabă de ce nu mă întorc acasă dacă viața în Statele Unite este atât de grea, eu știu că oriunde m-aș duce tot de aceleași incertitudini am să mă lovesc.

Sunt un spirit liber care la 22 de ani a pornit pe drumul acesta al explorării și al cunoașterii, și recunosc că deși uneori îmi este frică de ceea ce va urma, sau de schimbările inevitabile care vor apărea în viața mea, tot nu aș schimba nimic. Cu cât îmi este mai frică de o schimbare cu atât o caut mai mult. Cine știe, poate păstrez ciclul acesta de cinci ani, cinci ani în Mexic, merg spre cinci ani în SUA, și poate apoi o să încep o nouă provocare. Să trăim bine, zic! Aici, acolo sau dincolo!

Add comment


Security code
Refresh

Powered by Spearhead Software Labs Joomla Facebook Like Button

logotest1